6.1. Analiza mediu local
Baia Mare City had been reputing, along time, as well as a zone fraught ores , (we remind: gold, silver, lead and copper etc.) and in the meantime, like a zone fraught in tradition, practice, specific building, monuments, picturesque mounting landscape and with active, hospitable and friendly people..
Baia Mare a fost cunoscuta, de-a lungul timpului, ca o zona bogata în minereuri nemetalifere, (se pot aminti: aurul, argintul, plumbul si cuprul, etc.) si în acelasi timp, ca o zona bogata în traditii, obiceiuri, constructii specifice, monumente, peisaje montane deosebit de pitoresti si mai presus de toate, bogata în oameni harnici, primitori si prietenosi.
The first “treasure”, previously enumerate has begun to dry out and loose it’s local economical value. The extraction activity and process who represented “the engine” of economical and social development in the decades at the end of XX century, has known a drastic reduction of Baia Mare city activities, and has left without jobs lots of people who represented the only income source for their families. Over and above social twitch and social and economical tenseness, this activity has left as a entailment a bad fame of a very polluted zone, the city of Baia Mare has been considered one of the most polluted city of the world.
Prima “comoara” enumerata anterior a început sa sece si sa-si piarda valoarea economica locala. Activitatea extractiva si prelucrarea minereurilor care a reprezentat “motorul” dezvoltarii socio-economice in deceniile sfârsitului de secol XX, a cunoscut o reducere drastica a activitatii in Maramures, lasând pe drumuri zeci de mii de “ortaci” care in majoritatea cazurilor reprezentau singura sursa de venituri pentru familiile lor. Pe lânga convulsiile sociale si tensiunea socio-economica generate, aceasta activitate a lasat mostenire un trist renume de zona deosebit de poluata, Baia Mare situându-se printre cele mai poluate orase din lume.
Searching in internet after keyword Baia Mare is relevant the results :
http://www.infoeuropa.ro/insidePage.php?webPageId=92&textfield=Baia+Mare
That succession, the Baia Mare area and Borsa area has been declared by the Romanian Government as underprivileged zone, and has benefit of a special attention in the economical and durable development activity.
Ca urmare atât zona Baia Mare cât si zona Borsa au fost declarate de catre Guvernul României zone defavorizate, acordându-li-se o atentie deosebita în procesul de relansare economica si dezvoltare durabila.
At county, regional and local level the authorities begin to analyze the development alternatives, and all the strategies denote a tourism development and Information Technology and Communication as being a viable and efficacy composition to help outcome the region of it’s economic and social decline (dynamic tourist and ICT activities tables, between 1996-2000).
La nivel regional, judetean si local, autoritatile au început sa analizeze alternativele de dezvoltare, toate strategiile indicând dezvoltarea turismului ca fiind o componenta viabila si eficienta a iesirii regiunii din declinul social si economic în care se gaseste si în prezent (vezi tabelele cu dinamica dezvoltarii turismului între 1996-2000 anexate).
The same way, in the citizens opinion, the tourism and ICT must be developed, that economic activity being in second place in their preferences in the city of Baia Mare, sounding which has been realized with the occasion of the durable development program “Local Agenda 21” launching.
La fel, si în opinia cetatenilor, turismul si tehnologia informtiilor si comunicatiilor trebuie sa fie dezvoltate, aceasta activitate economica situându-se pe locul 2 in preferintele celor chestionati în orasul Baia Mare, sondaj realizat cu ocazia lansarii programului de dezvoltare durabila Agenda Locala 21.
BaiaMare2002, TIC SWOT analysis
Where are we? (SWOT analysis / ICT)
SWOT |
Positive factors Factori
pozitivi |
Negative factors Factori
negativi |
Internal factors Factori interni |
ˇ
Local initiatives (SMEs- it&c) and local administration Initiativa locala si administratia locala Dezvoltarea portofoliului de proiecte ITC Dezvoltarea societatii informationale(faza incipienta, initiativa) Investitorii straini posibili Prezenta internetului peste tot(pagini www, ISP,net cafes, administratie) Operare GMS,TV,Radio Dezvoltare media (cablu tv, ziare, radio) |
ˇ Lack of massive investments in the Disadvantaged Area (few
jobs) lipsa investitilor masive in zonele dezavantajate coeziune redusa( participare a comunitatii redusa) Fragilitatea SME(dimensiuni reduse) Lipsa centrelor educationale si a retelelor moderne Standardele ITC neaplicate Infrastructura ITC nedezvoltata pentru eLearning,eBusiness,eComerce Lipsa activitatii universitare implicata in ITC-activitati practica(relatii
directe cu companiile ITC) Lipsa calitatii(in criteriul costului) in sistemul public de achizitie. |
External factors Factori externi |
Opportunities Oportunitati Globalizare Localizare geografica(Ucraina, Ungaria) Competie slaba din partea judetelor invecinate Evenimente permanente ITC la nivel regional Evenimente internationale ITC Portofoliul proiectelor locale cu ITC Liberarizarea pietei telecomunicatiei(ianuarie
2003) |
Dangers Pericole: Migrarea populatiei tinere, dar si a populatiei adulta Globalizarea(migrarea capitalului uman si financiar) Migrarea potentialului la Universitatea din Cluj Externalizarea profitului realizat de ITC local, investitii private
mici in ITC Nesustinerea activitatilor ITC in zona(lipsa competivitatii) Imbatranirea ITC in zona datorita scimbarilor rapide din acest sistem Acumularea de deseuri specifice(monitoare, carcase) si nereciclarea
lor in totalitate in zona Riscuri specifice-Fenomene: y2k, viruse, cresterea competivitatii
neloiale |
ICT strategic levels (objectives and PLA2002-2004) : Support and added value activities integrated in urban development activities: information and communication technology
Strategic objectives
/ Obiective strategice |
Action guidelines |
Citizens' cohesion / Solidaritatea cetatenilor KNOWLEDGE
Accesul si participarea cetatenilor la informare si cunoastere
|
Strategic Level (economic and social
cohesion by means of ICT) Nivel strategic(coeziune economica si sociala prin ITC) Participare publica la administratia locala electronica |
Tactic Level (Development plan of
public information and communication through ICT Nivel tactic(Plan de dezvoltare
a sistemului public bazat pe informatie si comunicareprin ITC Plan de dezvoltare al relatiei Autoritatilor Locale cu cetetenii |
|
Project Level Nivelul de proiectare |
|
City Public
Private Partnership Puterea orasului Parteneriat public-privat |
Strategic Level |
Project Level |
|
Sustainable Development An
information society Sustinerea dezvoltarii O societate bazata pe informatie |
Strategic Level |
Tactic Level (Development plans for
the information society) |
|
Project Level |
Citizens opinion about trends in future development :
Status of domestic (local) TIC equipment and access to the internet is presented in : http://www.baiamarecity.ro/stare%20sociala%20html/sondaj.htm
The national TOP2001 of information technology and communication at national level put Maramures Industry in position 10,
http://www.efinance.ro/articol.php?rev=092002&sct=060&art=2
Topul national 2001 al comunicarii si tehnologiei informationale pune industria maramureseana pe locul 10.
6.2. The link , inmtegration and complementarity with others infrastructure projects and UE projects
6.2. Legatura, integrarea sau complementaritatea cu alte proiecte de infrastructura si cu alte programe ale Uniunii Europene
Legatura , integrarea si complementaritatea proiectului SoftVilalge este directa cu proiectele :
din zona Centrului Vechi Centrul de Afaceri MillenniumIII , PHARE 2001 SIF , RO 0101.09 , proiect de reabilitare si reinvigorarea a activitatii economice Baia Mare
Business center MillenniumIII, PHARE 2001 SIF, RO 0101.09, project of reabilitation and resurraction of economic activity in The Old Center of Baia Mare.
Luna Ses Borsa , infrastructura de turism finantata prin PHARE 2002 , legatura –drumul de acces SoftVillage-Ulmoasa urmarind integrarea in zona turistica Luna-Ses Baita si largirea pietei regionale de turism
Luna Ses Borsa, tourism infrastructure financed by Phare 2002, the link- acces road Soft Village-Ulmoasa, the project target is integration in touristic area Luna Ses Baita and improvement of tourism regional market.
CityNET , retea de comunicatii de mare viteza (wirelles) finantat prin FND , retea a a carei madel si extensie va fi implementata si in SoftVillage
CityNET, wireless comunication network, finaced by FND, this kind of network being implemented even in Soft Village .
proiectele TVET , prin care la 4 licee din Baia Mare se vor fundamenta curucule pentru invatamintul vocational – tehnicieni in tehnologia informatiei si comunicatiilor ( operator multimedia, operator GIS, operator design si modelling CAD)
TVET projects, through which 4 highschools in Baia Mare will develop vocational education-technitions in information and comunication technology( multimedia operator, GIS operator, design operator and modelling CAD)
6.3. Justificarea relevantei pentru diversitatea economica si cresterea atractivitatii pentru investitii private in zonele de restructurare industriala :
6.3. Justification for economic diversity and for the increase of privat investments in the industrial areas:
Zona Ferneziu- Romplumb fiind una din cele mai poluate din Europa, si-a pierdut atractivitatea pentru investitii , inclusiv in domeniul privat-domestic.
Ferneziu- Romplumb area, being one of the most polluted in Europe, lost interest for investments even in privat-domestic domain.
Lipsa de investitii simple , inclusiv in locuinte a dus la degradarea completa a celei mai pitoresti zone a mun. Baia Mare , cu efecte si asupra atractivitatii intregului oras pentru investitori.
Lack of simple investments,including houses was followed by complete degradation of the most pitoresque area of Baia Mare and also had a bad influence on atraction of investors in the whole town.
In perspectiva dezvoltarii mun. Baia Mare acesta zona este singura in care
Exista terenuri disponibile , atit private cit si in proprietatea Consiliului Local Baia Mare , zone care au nevoie de o schimbare de imagine si de o viziune de ansamblu.
In expectation of Baia Mare development this is the only area with available terrain, private as well as in Baia Mare Local Council propriety, areas that need a real image and vision change.
Diversificarea industriei miniere si metalurgice cu industrii moderne TIC precum si cu idei de valorificare a potentialului imens din zona (Lac de acumulare, cariere de bazalt, zona de ski, padure , etc) este OBLIGATORIE , mai ales in contextul strategiei Ministerului Industriei de reducere majora a activitatilor din minerit si metalurgie , activitati in care sunt agrenati 90% din locuitorii cartierului Ferneziu..(Romplumb, Mina Herja , RGB Phoenix).
The varing of mining and metallurgic industry with modern TIC industry and with intentions of capitalizations of area’s great potential(accumulation lake, basalt qualy, skying area, forest etc.) is absolutly NECESSARY. This become necessary even in concordance with Indusrty Department strategy of decreasing mining and metalurgic activities, activities that involve 90% of citezens of ferneziu(Romplumb, Mina Herja, RGB Phoenix)
6.4. Justificarea relevantei pentru nevoile sociale ale zonelor tinta de restructurare industriala .
6.4 Justification for special needs of target areas(areas with industrial reorganisation)
Din profilul regional Nord Vest /2002 rezulta un potential imens de somaj in Maramures , transformabil in realitate intr-un interval scurt de timp.
From Nord West regional profile/2002 results a great unemployment procent in Maramures.
Tabel - Ocuparea in firmele nerestructurate pe judete
Judet county |
Numar de angajati in firme nerestructurate Number of emploees in unreorganised firms |
Profit/pierderi in firme nerestructurate (% din CA) Advantages and losses in unreorganised firms |
Rata somajului la 31-12-2000 Unemployment rate |
Angajati in firme nerestructu Rate/ employed in unreorganised firms |
|
% din total populatie ocupata in judet % county citzens |
% din total muncitori in judet %county workers |
||||
Maramures |
12310 |
-7,6% |
9,2% |
13% |
19% |
Salaj |
2639 |
-54,2% |
10% |
6% |
9% |
Bistrita-Nasaud |
1826 |
-5,8% |
12,7% |
4% |
7% |
Cluj |
6352 |
12,7% |
11,3% |
4% |
6% |
Bihor |
1439 |
17% |
4,6% |
1% |
2% |
Satu-Mare |
531 |
-30,8% |
4,5% |
1% |
1% |
Romania - Evaluare economica, Iulie 2002 - OECD
Acest potential negativ va trebui preluat prin activitati ample , in care forta de munca specializata in minerit sa fie absorvita in alte domenii apropiate.
This negative potential should be solved by vaste activities, in which people specialised in mining will reconvert to other close domains.
Prin proiectul SoftVillage se creeaza premizele unor investitii majore in constructii , dat fiind cele 20 (+80) de ha care vor trebui echipate cu infrastructuri si constructii .
Soft Village project creates premises for major investments in construction because of the 20(+80) ha. Which will have to be equipped with infrastructure and constructions.
O estimare a echiparii intregii zone de peste 100 ha duce la suma de 50-100Meuro in constructiile private (sedii de firme, zona de turism, zona de locuit).
An estimation of the cost of equipment needed in the area(over 100ha) leads to 50-100Meuro in private buildings(firm centres,tourism area, inhabitations)
Astfel un prim efect pozitiv asupra firmelor de proiectare-arhitectura (2002-2003) transmis catre firmele de constructii (santier 2003-2006+) poate duce la creerea imediata a unui numar de cca. 1.000 de locuri de munca in constructii.
In this way a first positive effect for arhitecture-proiecting firms(2002-2002) and construction firms is the immediate creation of 1000 work places.
Efectul asupra firmelor IT si de cercetare-proiectare ar fi relativ minor fata de primul efect dominant pe termen scurt.
The effect on IT and researching-projecting firms will be a minor one.
Pe termen lung forta de munca utilizata in constructii poate fi reconvertita catre dezvoltarea retelei de drumuri forestiere f. bine dezvoltata in areal si catre turism , care ar fi al doilea motor de dezvoltare a zonei , orasului si regiunii .
Later on the work force used in construction could be reconverted to development of forest’s road, activity that could become development area of this region.